21 de ani în comunism

A fost odată în România…

„Tovarăşe”, frigul, cenuşiul, Ceauşescu, Ceauşescu, Ceauşescu, „Partidul Comunist Român”, Comitetul Politic Executiv, C.C. al P.C.R., Marx, Engels, „s-a terminat”, n-avem”, „Cel mai iubit fiu”,”Erou între eroii neamului”, „Cea mai iubită fiică a poporului, mamă şi om de ştiinţă”, „Academician, doctor, inginer de renume mondial”, muzica patriotică, cântecele revoluţionare, întunericul, autocenzura, frigul, frigul, frigul, Europa liberă, coada la carne, coada la brânză, „Cuvântarea tovarăşului”, materialismul dialectic, „Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă!”, „Cântarea României”, poza „lui” într-o ureche de pe perete, poza „lui” pe pagina 2, poza „lui” în vitrinele librăriilor, tablourile „lor” kitsch-oase, Sabin Bălaşa, practica agricolă, coada la „fraţii Petreuş”, coada la „adidaşi”, coada la pâine, coada la hârtie igienică, coada la benzină, coada la portocale acre, coada la banane verzi, salamul cu soia, parizerul din nutrie, pizza cu brânză de burduf şi carne de oaie, ceainăriile, o atenţie la vânzătoare ca să-ţi oprească orice, „cică a băgat unt la Alimentară”, „Măreţe realizări ale oamenilor muncii”, „s-a băgat carne în Hală”, înghesuiala infernală în autobuze, „In caz de urgenta actionati minerul”, înghesuială infernală în trenuri, mirosul de transpiraţie, „Daţi până în fund la taxatoare”, „Se retrage la depou”, antena pe bulgari, cincinalul în patru ani, eugenia, Brifcor, siropul cu sifon la chioşc, ţâşnitorile cu apă coclită, revista „Pif”, baterii Elba, creveţii vietnamezi, rom „Havana Club”, şampanie „Zarea”, „Carpaţi fără filtru”, frigul, s-a oprit circulaţia, nămeţii, sectoriştii, „vezi că ăla e <<ciripitor>>”, ” se ia curentul”, „Lift în revizie”, „Scânteia”, „Telegrame de felicitare din partea…”, „România liberă”, Mica publicitate, „Informaţia Bucureştiului”, „Aflăm de la Miliţia Capitalei”, Secolul XX, România literară, Contemporanul, Luceafărul, „Loto-Prono”, patrule înarmate, „Interzis circulaţia pietonilor! Folosiţi trotoarul de vis-à- vis”, apărătoarele din tablă cu vizetă pentru trăgători din apropierea „obiectivelor”, „n-am apucat…”, „s-a terminat în faţa mea”, „Daţi mai puţin, să ajungă la toată lumea!”, „Ce te bagi, domn’e, în faţă?!”, demolările, biserici translatate în spatele blocurilor, buldozerele, noroaie, iar demolări, muncitorii în pufoaică, doar garoafe roşii sau albe de Codlea, tristeţe, frig, „nu mai avem”, „Două decenii de împliniri măreţe”, coada la Maxi-taxi, prima uniformă, ghiozdanele grele, cravata de pionier din poliester, cămaşa albă din poliester, inelul din plastic transparent, cureaua căcănie cu catarama rotundă, insigna, ecusonul, sarafanul şi bentiţa pentru fete, adidaşii „Pionierul”, gumele chinezeşti, stilourile „Flaro”, Lacto-bar, Bar de zi,Auto-moto-velo-sport, magazinul Cocor, magazinul Unirea, „Victoria – 50 de magazine într-unul singur”, filmele bune de la cinematograful Eforie, „Casa de filme numărul…”, filmele cu scene tăiate, cinematografele de cartier, „Sonoru’, bă!”, serile la video, Irina Margareta Nistor: „Du-te la dracu’!”, teatru la Bulandra, „şopârlele”, frigul din sală, ceaiurile dansante de sâmbătă seara, casetele ORWO, discurile de vinil de la bulgari, canistrele cu benzină pe balcon, bicicletele Pegas, conservele de legume refuzate la export, „oamenii muncii de la oraşe şi sate”, „muncitorii şi ţăranii”, Cooperativele Agricole de Producţie – C.A.P., magazinele goale, salamurile şi caşcavalul din ghips din vitrine, Gostat, Unic, conservele chinezeşti cu ananas, „Cu antena prin judeţ”, Cenaclul Flacăra, Păunescu, băieţii cu ochi albaştri şi costume identice de pe traseul tovarăşului, „băieţii de la Secu'”, „Trage pe dreapta!”, liniştea dinaintea coloanei oficiale, sirena, murmurul motocicletelor din jurul „Daciei 2.000” albastre, frigul, carnetul UTC, patrulele de miliţie cu lanterne, închiderea programului, cotele apelor Dunării, „Noapte bună, copii!”, Octavian Cotescu, „Aici radio Europa liberă”, „Şopârliţa veselă”, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, „Actualitatea românească”, „Teze şi antiteze la Paris”, Ioana Măgură Bernard, Virgil Ierunca,”Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate”, topul de la „Vocea Americii”, bruiajul continuu, „dă-l mai încet că ne aud vecinii”, „ai grijă cu cine vorbeşti!”, „se ascultă telefonul”, Daciile negre cu antene lungi şi număr scurt, Renaulturile 18 cu număr galben de la ministere, studenţii arabi în Mercedesuri cu număr 12 -B -…, frica, lamele de ras româneşti, deodorantele „Farmec”, săpunul „Lux”, marfa de sub tejghea, marfa pentru export, berea cehească de la Lido, „Brichete şi reparaţii ceasuri”, bancurile cu „Nea Nicu” şi cu „Lenuţa”, „Teleenciclopedia” şi „Dallas” – sâmbătă seara, „Victoria socialismului”, Casa Poporului, miliţienii, bişniţarii de pe Covaci, săpunurile „din pachet”, Kent-ul pentru orice, nechezolul, coada la becuri de 100 W, coada la petrosin pentru parchet, coada la vată, piramidonul, albastrul de metil, Quik-cola, steagurile roşii, autobuzele „Elena Gay”, cei trei R, cota de hârtie, cota de sticle, cota de castane, iaurtul la borcane de sticlă cu capac de staniol, sticlele de lapte, plasele croşetate, flacăra mică la aragaz, raţia la curent electric, raţia la pâine, raţia la ouă, raţia la benzină, buletinul gri, Târgul Internaţional de Bunuri de Consum -TIBCO, cartierul Primăverii interzis, aeroportul Otopeni interzis, CasaPoporului – interzis, „n-ai pe cineva la…”, gumele cu surprize din Obor, Nichita Stănescu, Marin Preda, Marin Sorescu, cărţile bune vândute doar la pachet cu cele care nu se vând, Mircea Eliade, Márquez, Llosa, Carpentier, literatura SF, almanahurile, invitaţiile la secţia de Miliţie pentru înregistrarea anuală a maşinii de scris, dosarul de cadre, „ai rude fugite?”, dubele Aro de Miliţie, roşii vândute la aprozar doar împreună cu varză, cartofi urâţi, cotele obligatorii pentru ţărani, demolarea satelor, proprietăţile suplimentare confiscate, Canalul Dunăre-Marea Neagră, „Măreaţă ctitorie a Epocii…”, Lăstunul, Oltcitul, Oltena, Dacia 1410 cu îmbunătăţiri pentru Canada, posterele din „Bravo” pe pereţii camerelor, magnetofoanele Tesla şi Maiak, emisiune parţial color, Telejurnal, vizita preşedintelui Mobutu Sese Seko Nkuku Ngbendu wa Za Banga în România, Nekerman-urile vechi împrumutate, revistele străine împrumutate, „Tezaur folcloric”, „Floarea din grădină”, „Reflector”, „Magazin duminical”, „Un zâmbet pe 16 mm”, „Unda veselă”, „Gala desenului animat”, colecţia de etichete străine, geaca de blugi „din pachet”, vitrinele cu sticluţe străine primite cadou, shopurile, „Ai auzit de Cutărescu? A rămas <<dincolo>>”, zilele libere de 1 Mai şi 23 August, greaţa zilelor „lor” de naştere (26 ianuarie, a „lui” şi pe 7 ianuarie, a „ei”), „E ţara-n sărbătoare…”, concertele omagiale, spectacolele pe stadioane, sifoanele în sticle verzui învelite în plasă, drumul la ţară cu RATA printre saci cu pâine şi orătănii, Nadia Comăneci, Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Revelionul, „Dacă doriţi să revedeţi…”, lipsa de speranţă.

Propaganda

Din revista Albina, din anii ’50

Călătoriile cu ITB-ul anilor ’80

Instantaneu din Piaţa Universităţii, într-o iarnă din anii ’80. Faimoasele autobuze cu rezervoare suplimentare de etanol, botezate în glumă „Elena Gay” – un calambur sugerat de celebrul bombardier Enola Gay care a aruncat bomba atomică de la Hiroshima. În anii comunismului, mersul pe scară devenise un examen zilnic pentru bucureşteni şi nu numai. La curbele mai strânse, forţa centrifugă mai arunca din mers pe cei mai puţin pregătiţi pentru sporturi extreme. Foto: tramclub.org – „Andrei Pandele, fotografii interzise şi imagini personale”

În vremea când americanii mai făcuseră un pas mare pentru omenire, inventând naveta spaţială, Nea Nicu şi Lenuţa mai făcuseră un pas mic înapoi pentru românime, inventând mersul pe scară. Pentru uitucii care stau de la Revoluţie încoace în uşa coliviei şi încearcă să-i ademenească înapoi în timp pe cei mai slabi de înger, cu nostalgicul „era mai bine înainte…”, am găsit un „reportaj anchetă” (o denumire care îmi sună şi acum la fel de strident ca scrâşnetul unei uşi frecată pe gresie), realizat de Carmen Dumitrescu pentru TVR (oricum, singura televiziune existentă la acea vreme), intitulat „Flux şi reflux pe magistralele Capitalei”, despre condiţiile de transport din Bucureşti. Cât de „mai bine era înainte”, se poate vedea din întreg materialul şi din spusele oamenilor intervievaţi pe stradă.  Iar cât de civilizaţi erau românii în comunismul ceauşist, se vede tot în acest film. Antologic dialogul reporteriţei (posibil Anca Fusariu?) cu doi călători, de la minutul 9,45.

Şi un alt film „educativ” – dedicat tot problemelor din traficul bucureştean al  „epocii lumină” -, probabil din seria celor care rulau la cinematografe înaintea unui film artistic:

Emisiuni din vremurile triste

Faimosul generic al Telejurnalului care începea la ora 20,00:

Jurnalul filmat al vizitei soţilor Ceauşescu în „Coreea populară”, în 1978:

„Lumea copiilor”, duminica dimineaţa:

Duminica în jurul prânzului, „Gala desenului animat” era una dintre puţinele pete de culoare din cenuşiul omniprezent:

Genericul „Albumului duminical”,  emisiune transmisă color sau parţial color (şi, bineînţeles, recepţionată ca atare doar de cei care primiseră aprobare de la servici şi care îşi permiseseră să dea 14.000 de lei avans şi să aştepte apoi cam un an pentru un „Telecolor”, începând cu 1985, parcă…):

Teatru Tv, difuzat de obicei luni seara:

Telecinemateca de miercuri seara:

Emisiunea „Reflector”, un soi de emisiune de anchete în cadrul căreia erau demascaţi spre exemplu, în anii ’80, cetăţenii lipsiţi de simţ civic-cetăţenesc şi care îşi făceau stocuri de alimente în cămară. Carmen Dumitrescu îi demasca fără frică pe cetăţenii „certaţi cu legea”:

Emisiunea „Steaua fără nume”:

Închiderea programului, la ora 22,00: